Dintotdeauna, ținut de confluență, zona Buzăului a fost spațiul de trecere și întâlnire pentru strămoșii noștri de pe ambii versanți ai Carpaților, de la Dunăre și Marea Neagră. Apele multe și bogate, zăcămintele de sare ce ies în multe locuri la suprafață și clima, de cele mai multe ori blândă în depresiuni și pe firul apelor, au făcut ca aceste meleaguri să fie locuite mereu. Nu este de neglijat faptul că în zona subcarpatică a Buzăului, situată la limita spațiului îngust între Carpați și Dunăre, pe unde s-zu scurs mulțimile migratoare, a constituit în mai toate epocile un adevărat adăpost pentru comunitățile băștinașe.
Primele mărturii arheologice au fost la începutul secolului în satul Lunca Frumoasă când a fost descoperită o secure din bronz de tip Țufalău. Istoricii C. Moisil, I. Andrieșescu, V. Pîrsvan, E.C. Dunăreanu, Al. Vulpe se referă în lucrările lor la această piesă. O achiziție senzațională – un tezaur din secolul al V-lei d.Hr., cuprinzând piese de aur – avea să ajungă la Muzeul Național al Antichității în anul 1941, descoperire rămasă din păcate fără urmări pe tărâmul investigației istorice, datorită vremurilor tulburi care au urmat.
Primul document care atestă existența Pârscovului ca localitate este datat 13 aprilie 1515 și este dat de Neagoe Basarab unor mari boieri care deși îsi aveau reședințe în alte sate unde putuseră să comaseze terenuri și să le muncească cu rumâni, ei totuși trăiau prin târgurile mari, în special la Târgoviște și București, fiind curteni în anturajul voievodului și însoțindu-l ca atare în vizitele acestuia prin țară. De aceea acest document este datat în Oltenița unde acești boieri l-au însoțit într-o vizită.
” 1515 (7023) aprilie 13, Oltenița.
Din mila lui Dumnezeu, io Neagoe Basarab voievod și domn a toată țara Ungrovlahiei, fiul bunului Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele lui Tatu vătaf cu fii săi, și lui Voico cu fii săi și cu frații săi și cu fii lor și lui Mătea cu fii săi și cu frații săi și cu fii lor, ca să le fie Pârscovul tot, dela gura Văii Purcarului, până la mănastirea lui Radul postelnicul. Și iarăși să le fie pănătăul, până unde se împreună cu hotarul Pârscovului.
Și iarăși să-i fie lui Dragomir cu fii săi și lui Banul cu fii săi și lui Manea cu fii săi și cu nepoții săi, și lui Țintea cu fii săi, să le fie dela mănastirea lui Radul postelnic în sus, până în hotarul lui Todosie și pe vale în sus pe Valea Olmetului, până în hotarul Sibeceului, pentru că au dobândit-o cu dreaptă și credincioasă slujbă dela domnia mea.
Pentru aceasta domnia mea am dat ca să le fie ocină și de ohabă, lor și fiilor lor, nepoților și strănepoților lor și de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Ispravnic Tetiu din Pîcleni.
Scris în Oltenița, în luna Aprilie, ziua 13 în anul 7023(1515)
Io Basarab voievod, din mila lui Dumnezeu domnul” ( Arhivele Statului București, S.I., doc. nr. 208,orig. slav,hârtie, pecete aplicată, căzută.traducere în rom. din 1851 iunie 8).
Nouă obiective din comuna Pârscov sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice. În situl de la Bădila, aflat la 2 km nord-vest de școala din sat s-au descoperit o așezare din perioada Halstatt (secolele al XII-lea–al V-lea î.e.n.) și una din epoca migrațiilor (secolele al II-lea–al IV-lea e.n.). La Pârscov, în centrul satului, se află urmele unei așezări aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea–al II-lea î.e.n.). Al treilea sit se află la Târcov, în punctul „Piatra cu Lilieci”, el cuprinzând o așezare din Epoca Bronzului și una fortificată geto-dacică, din perioada Latène (secolul I î.e.n.).
Patru obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură. Biserica „Sfântul Nicolae” cu clopotnița ei, datând din 1884 se află în satul Lunca Frumoasă. Celelalte trei sunt case din satul Pârscov: una din secolul al XVII-lea în stadiu de ruine, altele două („casa cu fânar” și casa Gheorghe Tocileanu) datează din 1920.
Din 1968, după aprobarea Legii nr. 2 privind organizarea administrativ-teritorială a României (în vigoare şi în prezent), s-a revenit la sistemul de organizare pe 2 paliere: judeţ şi oraş-comună si astfel Pârscov a devenit comună componentă a judeţului Buzău.
Text extras din Strategia de dezvoltare a comunei Pârscov 2017-2020
